Visul PSD nu este suspendarea lui Traian Basescu
octombrie 4, 2010

Interviu publicat de Romania Libera, la 4 octombrie 2010

Interviu cu Miron Mitrea, senator PSD
„Visul PSD nu este suspendarea lui Traian Basescu”

Senatorul PSD Miron Mitrea este convins ca Traian Basescu „poate sta linistit pana in 2014″ daca nu-si ridica in cap clasa politica, fiindca „tinta PSD nu este suspendarea presedin­telui”, ci doar schimbarea Guvernului. Miron Mitrea crede de altfel ca Legea pensiilor va fi declarata neconstitutionala, astfel incat Traian Basescu sa nu fie pus intr-o situatie complicata, iar opozitia sa nu aiba motive sa inceapa procedura de suspendare. Pe de alta parte, senatorul PSD atrage atentia, referindu-se la Dan Voiculescu, ca relatiile cu mogulii nu-i fac bine partidului.

Motiunea de cenzura pe care PSD o tot pregateste de atata vreme n-are nici o sansa fara tradatorii din arcul puterii. Pe cati mizati?

M.M.: Nu mizez pe nici unul. Motiunea de cenzura are sanse de trecere in doua cazuri, in cazul in care in zona guvernarii exista oameni nemultumiti, dar nu cred ca solutia este sa faci rost de voturi din partea cealalta.

Solutia cealalta ar fi sa treaca UDMR in barca opozitiei?

M.M.: UDMR nu-si va putea permite sa duca in spate toate nereusitele actualei guvernari: si electoratului maghiar i s-au redus salariile, pensiile. In plus, UDMR are o concurenta politica din ce in ce mai solida, asa ca Uniunea va trebui sa se decida la un moment dat. E tot mai clar ca actuala putere sta pe voturile UDMR.

Aveti timp sa negociati cu UDMR pana la depunerea motiunii?

M.M.: Nu exista o discutie institutionala in aceasta direc­tie, dar UDMR nu va lua decizia de a parasi guvernarea in urma negocierilor cu noi. Uniunea se va misca intr-o directie sau alta in functie de presiunile care vin din interiorul
comunitatii maghiare

A fost deja o reuniune a reprezentantilor UDMR care a decis ramanerea la guvernare

M.M.: Nimeni nu spune ca imediat dupa Congresul PSD UDMR isi va schimba brusc pozitia, dar lucrurile nu vor ramane asa.

Aveti un orizont de asteptare?

M.M.: Nu.

In acest caz nu aveti nici un temei sa credeti ca motiunea de cenzura ar putea trece.

M.M.: Motiunea poate sa treaca, fiindca ar putea fi destule defectiuni in partea cealalta.Nu va ascund ca sunt destui parlamentari PDL care sunt nefericiti.

Ii cunoasteti?

M.M.: Nu pe toti, dar am vorbit cu destui dintre cei care spun ca sunt nemultumiti.

Ce-ar putea castiga acesti parlamentari nefericiti daca ar vota alaturi de PSD?

M.M.: Ma intrebati de parca eu as fi negociat cu ei.

Dar ati discutat.

M.M.: Da, am discutat, sunt colegii mei si stiu ca nu le place ce se intampla in PDL. De aici si pana la a spune ca cei care-si manifesta nemultumirea vor vota pentru motiune e cale lunga si nu pot face greseala asta. Nimeni nu poate spune astazi daca exista cele 18 voturi necesare pentru ca opozitia sa dea jos Guvernul, dar e posibil sa fie.

Daca Legea pensiilor va fi declarata constitutionala, PSD va mai cauta caile prin care sa-l suspende pe Traian Basescu?

M.M.: Spre deosebire de alte dati, acum putem intra pe youtube si vedea cati parlamentari erau in sala cand s-a votat Legea pensiilor. Daca judecatorii Curtii nu vor dori sa numere voturile din inregistrarile existente, e altceva.

Nu e de competenta Curtii Constitutionale?

M.M.: Este, daca vrea.

Dvs. ce-i reprosati presedintelui Traian Basescu?

M.M.: Nu-i reprosez nimic altceva decat ii reproseaza orice om de pe strada.

In campania electorala pareati sa faceti parte dintre sustinatorii lui. Acum de ce nu va mai place?

M.M.: Nu am fost niciodata. Traian Basescu este adversarul nostru cel mai consistent. Faptul ca nu am fost deloc sustinatorul lui Geoana i-a facut pe unii sa incerce sa ma arunce in bratele lui Basescu pentru a ma disloca din cadrul partidului.

Pentru suspendarea lui Traian Basescu aveti nevoie de dovezi care sa ateste ca a incalcat Constitutia. Le aveti?

M.M.: Pana acum nu exista nici o incalcare a constitutiei.

Atunci cum il puteti suspenda?

M.M.: PSD a spus ca, daca va promova o lege care a fost adoptata prin frauda, atunci vom porni actiunea de suspendare. Eu sunt convins ca Legea pensiilor va fi declarata neconstitutionala, ca sa nu ajungem in situatia de care vorbeam. Eu nu cred ca Traian Basescu va ajunge sa o promulge cand frauda la vot este atat de clara.

Ce v-a facut sa va schimbati parerea fata de Traian Basescu?

M.M.: N-am avut niciodata o parere buna despre el. Daca Mircea Geoana ar fi castigat alegerile, acum era mai bine in Romania.

Atunci de ce nu l-ati sustinut pe Mircea Geoana?

M.M.: L-am sustinut, cu greu, am facut un efort pentru ca nu-l simpatizam, dar l-am sustinut, chiar daca nu m-a chemat pe mine sa-i conduc campania.

Daca i-ati fi condus-o dvs., ar fi castigat?

M.M.: N-avea cum sa piarda daca nu era Viorel Hrebenciuc la  butoanele campaniei sale.

Deci Hrebenciuc e de vina ca Mircea Geoana a pierdut prezidentialele?

M.M.: Unul dintre ei, doar Geoana l-a ales.

Daca PSD l-ar fi sustinut pe Sorin Oprescu, ar fi avut mai multe sanse?

M.M.:
Eu le-am spus. Ar fi castigat.

Acum aveti candidat?


M.M.:
E prea departe pana in 2014. Prioritara e acum deblocarea Guvernului Boc de la guvernare, punerea la punct a unui cabinet care sa pregateasca anticipatele si apoi sa facem un guvern serios.
Traian Basescu poate sta linistit pana in 2014 daca nu face o gafa majora, care sa ridice impotriva lui clasa politica. Eu am fost si in 2007 impotriva suspendarii lui.

Si acum?

M.M.: Eu sunt ardelean si imi plac lucrurile stabile, dar, daca va face greseli, nu vom avea ce face. Nici eu si nici presedintele PSD, Victor Ponta, nu ne-am propus suspendarea lui Basescu.

Dan Voiculescu a propus zilele acestea un calendar care sa culmineze cu alegeri prezidentiale anticipate in martie 2011?

M.M.: Nu poti porni asa o discutie despre suspendarea presedintelui, dar vom vedea si la Congresul PSD care va fi atmosfera. Ne intereseaza schimbarea Cabinetului Boc si finalizarea programului nostru de guvernare, nu suspendarea lui Basescu.

Ati vrea sa reveniti la Ministerul Transporturilor?

M.M.: Nu, am spus deja ca nu ma intereseaza nici o functie guvernamentala.

Dar ce va intereseaza?

M.M.:
Sa raman in politica.

Cum?

M.M.: Ca acum: imi fac treaba in Senat, in colegiul meu din Vrancea.

Victor Ponta spunea ca mizeaza pe „miscari de strada” pentru daramarea Guvernului. Cum ar putea fi folosite aceste miscari, ca la mineriade?

M.M.: Nu se ocupa nici Victor Ponta, nici PSD cu organizarea acestor miscari. Nu e vorba de miscari de strada care sa darame Guvernul, ci de nemultumirile populatiei, care ar putea avea efecte asupra parlamentarilor puterii, inclusiv asupra UDMR.

Credeti ca manifestatiile de strada ii conving pe parlamentarii PDL sa voteze motiunea de cenzura?

M.M.: Nu cred nimic, eu spun doar ca acesti parlamentari merg la ei acasa in circumscriptii, iar oamenii care i-au ales asteapta ceva de la ei. In momentul in care oamenii fierb, asa cum fierbeau in 2004 impotriva noastra, stii la ce sa te astepti. Va dau un exemplu: o colega de-a noastra parlamentara a fost blocata cu masina parlamentara  de sindicalistii de la SANITAS; dupa ce le-a aratat ca e de la PSD i-au dat voie sa treaca si au aplaudat-o. Am vazut in tara multe sedii PDL care nu se mai deschid, fiindca intra oamenii inauntru si nu-i lauda.

Si pentru suspendarea presedintelui PSD mizeaza tot pe insurgenta?

M.M.: V-am spus, nu mizam nimic pe suspendarea presedintelui. Schimbarea presedintelui nu e un scop. Scopul este schimbarea Guvernului Boc cu un guvern PSD-PNL si UDMR, daca se poate. Daca insa presedintele face greseala sa promulge legea pensiilor, atunci colegii mei vor porni intr-adevar actiunea de suspendare. Eu nu pornesc de la ideea ca presedintele trebuie schimbat.

Unde va deranjeaza legea pensiilor?

M.M.: Dincolo de faptul ca a fost adoptata prin frauda, sunt multe categorii de oameni care pierd multi bani, aviatorii, de pilda, au avut pensii de 8.000 sau de 10.000 de lei si si-au construit o viata la acest standard: au rate, au copii, au neveste. Au fost piloti si numai cine nu a fost cu ei in carlinga nu stie cat stres presupune aceasta meserie si acum se trezesc cu pensii de 2.500 de lei. Pur si simplu i-a omorat. Si e la fel si cu celelalte categorii. Nu ma pricep la Politie, Armata, Justitie, dar probabil ca e la fel.

Sustineti in continuare castele, privilegiatii?

M.M.: Peste tot in lume exista caste.

Da, dar de obicei primesc pensii in functie de contributia lor la fondul de pensii.

M.M.: Sistemul de pensii speciale exista in toata Europa: unii contribuie la pensii, altii au pensii speciale. Eu nu cred ca pensiile judecatorilor sau ale pilotilor sunt exagerate. Nu te faci pilot fiindca iti place neaparat sa zbori cu avionul, ci si fiindca vrei un salariu mai mare si o pensie mare cand te retragi.

Aceste caste fac presiuni la PSD pentru a-si pastra privilegiile?

M.M.: Nu stiu, dar nu cred in uniformizarea asta de tip comunist, nici nu sunt de acord cu diferentele acestea uriase intre pensia minima si cea maxima.

Daca ar veni la putere PSD ar rupe acordul cu FMI?

M.M.: Eu am negociat patru ani cu FMI. Programul cu FMI este o negociere continua. Masurile taierilor de salarii si de pensii au fost gasite de partea romana, nu impuse de Fond. Actualul Acord cu FMI e greu de dus la indeplinire de oricine.

Si ce faceti in ipoteza ca preluati guvernarea?

M.M.: Renegociem, cu alte conditii, mai favorabile pentru Romania.

De unde pot fi luati bani?

M.M.: Uitati-va la Grecia, premierul s-a dus cu programe concrete pana si in Libia si a facut rost de bani. Solutii sunt dupa ce ai proiecte prioritare bine facute.

In ipoteza ca PSD darama Cabinetul Boc si vine la putere impreuna cu PNL, cine ar putea fi premierul agreat de toate partile?

M.M.: Este deocamdata singura chestiune serioasa care nu s-a pus pe masa: PNL ar merge cu un premier independent, PSD insista pentru un premier politic din interiorul partidului.

Cine ar putea fi?

M.M.:
Seful partidului.

Vi se pare suficient de matur?

M.M.: Mi se pare suficient de inteligent.

Adrian Nastase nu e in ecuatie?

M.M.: Ar putea fi oricand, dar nu-si doreste.

Nici daca partidul ar insista?

M.M.: Daca ar insista, probabil ca ar accepta, dar Adrian Nastase face tot ce poate pentru ca partidul sa nu insiste. Daca ai un guvern de tranzitie, care pregateste alegerile anticipate, premierul trebuie sa fie de la PSD si e normal sa fie seful partidului.

Va imaginati ca PNL il va sustine pe Victor Ponta?

M.M.: Da. Vom negocia, fiindca sunt multe alte lucruri care trebuie armonizate.

Premierul ar trebui agreat si de presedintele Traian Basescu.

M.M.: Cred ca de data aceasta va fi de acord.

Ce-l recomanda pe Victor Ponta pentru a fi premier?

M.M.: Este liderul celui mai mare partid, are toate defectele tineretii, dar si toate calitatile.

E santajabil?

M.M.: Nu cred.

In ipoteza ca Traian Basescu s-ar opune premierului pe care il propuneti, il suspendati?

M.M.: N-am discutat asta. Visul PSD nu este suspendarea presedintelui, ci schimbarea Guvernului. Traian Basescu este amenintat doar daca promulga legea pensiilor, asta am spus

Dvs. ati spus ca, de fapt, n-ar trebui suspendat.

M.M.: Nu este tinta noastra si nici tinta lui Victor Ponta.

Vreti sa reveniti intr-o functie de conducere in PSD?

M.M.: Nu, deocamdata nu ma intereseaza.

Cei plecati la UNPR vor reveni in PSD?

M.M.:
Multi se vor intoarce.

Crin Antonescu are statura de sef de stat?

M.M.: Da, dar sper sa nu ajunga. Viitorul presedinte al Romaniei sper sa fie de la PSD.

Ar putea fi Adrian Nastase?

M.M.: Nu cred ca va candida, dar isi poate permite sa se gandeasca la asta.

Victor Ponta ar fi mai potrivit?

M.M.: Se poate gandi la asta.

Asocierea cu Dan Voiculescu da bine pentru PSD?

M.M.: Principalul atac al puterii la adresa PSD este relatia cu mogulii si vor merge in continuare pe aceasta linie, chiar daca Victor Ponta nu e legat de ei. Sustinerea televiziunilor mogulilor ne fac bine, dar relatiile cu ei ne face rau. Cred ca, daca Dan Voiculescu ar fi ceva mai discret, ar face mai bine; de pilda, n-avea de ce veni acum cu scadentarul acela de suspendare.

La alegerile care urmeaza Dan Voiculescu va merge cu PSD sau cu liberalii?

M.M.: Eu cred ca va merge cu liberalii.

Credeti ca George Maior, seful SRI, ar putea fi recuperat de PSD?

M.M.: Nu cred ca ar vrea sa se intoarca in politica.

Daca PSD vine la putere, il pastreaza in fruntea SRI?

M.M.: Indiscutabil, pe mine daca ma intrebati, cred ca si-a facut bine treaba, desi stiu ca exista colegi de-ai mei care nu sunt de aceeasi parere.

http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/visul-psd-nu-este-suspendarea-lui-traian-basescu-201423.html

Publicitate

ALIANTA PENTRU SALVAREA ROMANIEI
mai 27, 2010

Romania se confrunta in perioada actuala cu o criza tripla: o criza economico-sociala, una politica si una morala. De aceea, rezolvarea ei presupune solutii pe toate cele trei paliere. Degeaba ne chinuim sa gasim solutii miraculoase pentru criza economica, daca moral si politic suntem la pamant. O strategie economica eficienta nu poate fi sustinuta de o clasa politica aflata intr-un permanent conflict. Atata timp cat nici unul dintre marile partide, PSD, PD-L si PNL, nu este capabil sa adune cincizeci la suta plus unu din voturile romanilor, nu vom avea linistea necesara pentru a construi ceva.

Eu unul am fost si raman adeptul ideii de separare doctrinara intre stanga si dreapta pe scena politica romaneasca. Dar nu cred ca aceasta separare poate fi vreodata mai importanta decat interesul national. Criza economico-sociala care ne-a lovit atat de puternic acum impune mutari curajoase pe scena politica. Puterea, adunata in jurul PD-L, este incapabila nu numai sa vina cu o strategie economico-sociala coerenta, dar si sa aiba un dialog absolut necesar cu partidele din Opozitie. PD-L si partidele mai mici care sustin guvernul Boc se comporta de parca ar fi singuri in Romania.   Adoptand ca lozinca “dupa noi potopul”, Puterea actuala nu le lasa romanilor nici o alternativa. De aceea, este datoria noastra, a partidelor din Opozitie, sa construim aceasta alternativa.

Este clar ca mergand pe calea pe care a apucat-o, PD-L va pierde un numar important de votanti. Dar banii pe care guvernul ii pompeaza in primariile PD-L din toata tara vor face ca scaderea sa nu fie atat de dramatica. PSD si PNL vor mai recupera cu siguranta din votantii care parasesc PD-L, dar nu suficienti. Mai ales ca oamenii se vor imparti intre cele doua partide de opozitie. Astfel ca, in urma unor noi alegeri, fie ele anticipate sau la termen, vom avea iarasi trei partide cu forte sensibil egale. Si ne vom intoarce la situatia din 2008. Ori, in starea in care este acum, Romania nu-si mai permite nici un minut de instabilitate politica.

Politicienii responsabili din PSD si PNL trebuie sa inteleaga ca este datoria lor fata de aceasta tara sa construiasca o alternativa solida la actuala Putere. Eu cred ca solutia este constituirea unei Aliante pentru Salvarea Romaniei. O alianta politica inregistrata la tribunal, care sa sustina candidati comuni la alegerile locale si parlamentare din 2012 sau la eventualele alegeri anticipate. Candidatii la posturile de primari si la posturile de presedinti ai Consiliilor Judetene vor fi candidati ai Aliantei pentru Salvarea Romaniei. Peste tot unde este posibil, PSD si PNL vor avea candidati comuni, iar in localitatile unde acest lucru nu va fi sub nici o forma posibil isi vor acorda sprijin total in turul doi. La stabilirea candidatilor comuni se va tine cont de distributia actuala, astfel incat atat PSD cat si PNL sa-si pastreze mandatele. In judetele si localitatile conduse de PD-L, candidatii Aliantei vor fi stabiliti pe baza unui algoritm simplu care sa tina cont de ponderea nationala a fiecaruia dintre partidele componente, de forta locala, de popularitate, de sondaje etc.  De acelasi algoritm se va tine cont si la intocmirea listelor cu candidati pentru consiliile locale si judetene. Tinand cont ca alegerile parlamentare sunt uninominale, candidatii Aliantei vor fi stabiliti dupa aceleasi principii ca la alegerea primarilor si presedintilor consiliilor judetene. Evident, Alianta dintre PSD si PNL va avea un candidat unic pentru postul de premier si un candidat unic pentru postul de presedinte al Romaniei. Conform intelegerii, unul dintre partide va propune candidatul la postul de premier, iar celalalt candidatul la Presedintie. Daca politicienii din cele doua partide vor da dovada de responsabilitate, curaj si vointa politica, cred ca Alianta pentru Salvarea Romaniei poate schimba usor si democratic actuala Putere. Fara sa mai faca apeluri patetice sa iasa lumea in strada.

Stiu, adversarii unei astfel de constructii imi vor da ca exemple CDR si Alianta D.A., doua aliante similare care au esuat. Ele au esuat, insa, in cu totul alte vremuri. Nici pe vremea CDR, nici pe vremea Aliantei D.A. tara nu se confrunta cu o criza atat de profunda. Si nici clasa politica nu era atat de lipsita de credibilitate cum este astazi. Daca noi, politicienii responsabili din PSD si PNL, nu intelegem sa lasam la o parte ambitiile si orgoliile personale, sa lasam pentru vremuri mai bune chestiunile legate de doctrine si sa construim rapid Alianta pentru Salvarea Romaniei, atunci meritam cu totii sa iesim din istorie.

Patefonul lui Geoana s-a blocat!
ianuarie 26, 2010

Patefonul lui Mircea Geoana s-a blocat pe versul “Mitrea e omul lui Basescu”. Stiindu-se pe sine un politician-marioneta, Geoana isi imagineaza ca si altii sunt la fel. Isi inchipuie ca eu nu pot functiona ca un politician cu gandire si vointa proprie, ci e musai sa am pe cineva in spate, care sa ma manipuleze.

N-am fost, nu sunt si nu voi fi niciodata omul nimanui. Sunt un om cu coloana vertebrala, care isi respecta intotdeauna cuvantul dat. Daca eram omul cuiva, nu eram trimis sa ma “odihnesc” dupa fiecare campanie pe care am castigat-o pentru PSD. Iar aiureala asta cu Basescu este cea mai ticaloasa minciuna care s-a spus vreodata despre mine. Ticaloasa, pentru ca pleaca de la faptul ca am militat pentru intrarea la guvernare a partidului meu.

Am militat ca PSD sa intre la putere alaturi de PDL fara sa cer nimic pentru mine personal. N-am cerut nici postul de sef al Senatului, nici calitatea de membru CSAT, nici controlul asupra Ministerului de Interne. Pe astea le-au cerut Geoana si grupul lui si au profitat de ele. Geoana & co. ma acuza pe mine ca am fost inteles cu Basescu sa bag PSD la guvernare. Dar ei unde au fost cand s-a negociat si cand s-a semnat protocolul aliantei cu PDL? Nu cumva Geoana era seful partidului, iar Hrebenciuc marele negociator de functii? Nu cumva Geoana a semnat cu mana lui alianta cu PDL? A semnat-o cu mana mea?

Mircea Geoana si grupul lui afirma ca eu am preluat temele lui Traian Basescu si le-am folosit ca sa-i atac pe ei. Blogul acesta este martor ca acuzele pe care eu le-am adus grupului Geoana au aparut cu mult inainte ca ei sa se lupte cu Basescu. Sunt lucruri evidente, pe care orice membru PSD putea sa le constate. Faptul ca Mircea Geoana era condus de grupuri de interese din afara partidului s-a vazut pe tot parcursul anului 2009 si, mai ales, in campania pentru prezidentiale, cand Geoana pierduse clar controlul asupra propriei campanii.

Atunci, de unde pana unde ideea ca Mitrea e omul lui Basescu? Doar pentru ca am spus adevaruri dureroase pentru Geoana & co? Declar pentru a nu stiu cata oara foarte raspicat: nu sunt omul nimanui. Sunt pesedist si voi ramane pesedist. Nu am nici o legatura sau intelegere ascunsa cu Traian Basescu si PDL. Ei sunt principalii nostri adversari politici, pe care trebuie sa-i invingem cu solutiile si programele noastre. Eu sunt obsedat de gasirea unor solutii social democrate pentru scoaterea tarii din criza si nu de Traian Basescu. Pentru ca obsesia noastra fata de Traian Basescu l-a facut atat de mare.

DE CE N-A AJUNS PSD LA PUTERE (I)
ianuarie 14, 2010

ANALIZA GRESELILOR DIN ULTIMII CINCI ANI, CARE AU DUS PARTIDUL IN FATA CELUI DE-AL DOILEA CICLU SUCCESIV DE OPOZITIE

Oricate motive ar exista sa consideram rezultatul alegerilor prezidentiale din 2009 viciat de proceduri electorale incorecte, acum, dezbaterea pe aceasta tema este lipsita de sens. Rezultatul alegerilor trebuie privit ca o stare de fapt.

Astazi, avem o singura certitudine: Mircea Geoana a pierdut alegerile, iar PSD se gaseste in fata unei lungi si dificile perioade de opozitie.

Sunt tot mai multi cei care se intreaba pe ce drum trebuie sa mergem mai departe si cine ne poate conduce pe acel drum.

Exista cel putin trei opinii care se confrunta: unii considera ca, in acest moment, orice dezbatere si, mai ales, orice schimbare este periculoasa pentru partid, altii ar dori doar o analiza, mai mult sau mai putin profunda si, eventual, o retusare discreta a echipei de conducere, in timp ce altii sustin nevoia unei reforme radicale, cu schimbarea generatiei de lideri si cu o repozitionare doctrinara a partidului. Este greu de spus cine are dreptate, dar tocmai existenta acestor framantari firesti pentru un partid care se afla la inceputul celui de-al doilea ciclu succesiv de opozitie ne impune sa organizam cat mai curand un congres, care sa decida, in mod democratic si statutar, ce trebuie sa facem in viitor.

Ar fi o eroare sa ne focalizam atentia doar asupra celei mai recente confruntari electorale. In 6 decembrie 2009 am incheiat, de fapt, un ciclu politic de cinci ani si este necesar sa facem o analiza de ansamblu a acestei etape.

O astfel de analiza ne va ajuta sa intelegem unde am gresit si ne va obliga sa ne asumam, fiecare, raspunderea pentru ceea ce am facut.

In cautarea electoratului pierdut

O analiza comparativa a rezultatului alegerilor generale din 2004 si 2008 si a celor prezidentiale din 2004 si 2009 este utila pentru a constata cum am evoluat in cursul ultimului ciclu electoral.

Rezultatul alegerilor generale din 2004

Partidul Camera deputatilor Senat
Nr. voturi % Nr. voturi %
PSD+PUR 3.692.608 36,64 3.760.560 37,16
DA (PNL+PC) 3.150.301 31,26 3.209.073 31,71
PRM 1.302.724 12,93 1.379.789 13,63
UDMR 624.301 6,2 633.735 6,26

Rezultatul alegerilor generale din 2008

Partidul Camera deputatilor Senat
Nr. voturi % Nr. voturi %
PSD+PC 2.279.449 33,09 2.352.968 34,16
PDL 2.228.860 32,36 2.312.358 33,57
PNL 1.279.063 18,57 1.291.029 18,74
UDMR 425.008 6,17 440.449 6,39

Este de mentionat ca din punctul de vedere al numarului de mandate obtinute in parlament in 2008, PDL, desi a avut un numar mai mic de voturi a obtinut cu trei mandate mai mult.

Alegerile prezidentiale din 2004

Candidatul Turul 1
Turul 2
Adrian Nastase 4.278.864 40,97% 4.881.520 48,77%
Traian Basescu 3.545.236 33,92% 5.126.894 51,23%

Alegerile prezidentiale din 2009

Candidatul Turul 1 Turul 2
Traian Basescu 3.153.640 32,44% 5.274.063 50,33%
Mircea Geoana 3.027.838 31,15% 5.204.102 49,66%
Crin Antonescu 1.945.831 20,02

Analiza acestor date statistice ne arata ca in perioada 2004-2009, cu exceptia PRM, singurul partid parlamentar care a inregistrat un regres este PSD. Daca in 2004 PSD obtinea aproximativ o jumatate de milion de voturi mai mult decat Alianta DA (PNL+PD), in 2008 PSD nu mai avea decat cateva zeci de mii de voturi mai mult decat PDL. Mai grav este ca PDL si PNL, care se definesc ca partide de dreapta, au acum, impreuna, peste un milion doua sute de mii de voturi mai mult decat PSD.

Definirea PDL si PNL ca partide de dreapta ar trebui, insa, supusa unei analize mai nuantate.

PDL este in momentul de fata exponentul dreptei din Romania, dar trebuie remarcat ca, in discursul public, viziunea sa de dreapta este dublata de un strat consistent de populism, care pentru multi dintre votanti creeaza falsa perceptie a unui demers politic de stanga (chiar radical).

In cazul PNL, apare, in special dupa intrarea in opozitie, un fenomen de translatie spre stanga (poate si din nevoia conjuncturala de a se coordona din punct de vedere al discursului cu PSD). Se poate spune ca astazi PNL are pronuntate caracteristici social-liberale, ocupand spatiul gol de la centru, parasit de PD atunci cand a migrat la dreapta. Si in acest caz, este probabil ca o parte a electoratului cu optiuni de stanga sa posede tendinta de a gravita in spatiul politic al partidului liberal.

Aceste cifre arata ca a avut loc o schimbare importanta in raportul de forte de pe scena politica romaneasca. Pentru prima data, dupa 1989, PSD pierde suprematia in fata partidelor de la dreapta sa.

Este evident ca in electoratul din Romania s-a produs in ultimii cinci ani o schimbare masiva de comportament si optiune electorala. Aceasta schimbare este, in parte, rezultatul modificarilor socio-demografice si socio-economice care s-au petrecut in ultimii 20 de ani si, cu precadere, in decursul ultimelor doua legislaturi.

Din pacate, aceasta tendinta de diminuare a electoratului traditional de stanga din Romania a fost potentata de o serie de erori de strategie pe care partidul le-a facut in ultimii cinci ani si de o criza de credibilitate pe care PSD a traversat-o in aceasta etapa.

Continuare:

UNDE SI CE AM GRESIT?

TREI ERORI DE TACTICA SI STRATEGIE POLITICA

DE CE N-A AJUNS PSD LA PUTERE (II)
ianuarie 14, 2010

ANALIZA GRESELILOR DIN ULTIMII CINCI ANI, CARE AU DUS PARTIDUL IN FATA CELUI DE-AL DOILEA CICLU SUCCESIV DE OPOZITIE

(continuare)

UNDE SI CE AM GRESIT?


1. Reforma partidului

Congresul PSD din 2005 a fost considerat de multi o cotitura in viata partidului. Dupa Congres a aparut o asteptare, uneori supradimensionata, pentru reforma si innoire a partidului. Din nefericire, privind retrospectiv, putem spune ca reforma, atata cata a fost, mai curand a fragilizat partidul si a amplificat confuzia din interiorul bazinului nostru electoral.

Schimbarile succesive de statut, dar si de echipa de conducere au avut efecte negative. Partidul, in loc sa isi mobilizeze fortele a lasat loc unei competitii interne care a condus la marginalizarea unor lideri importanti ai partidului si chiar a unor intregi organizatii.

Noua generatie de lideri a fost chiar mai putin credibila decat cea care era considerata uzata si depasita moral.

Ideea, in sine valoroasa, a cresterii rolului si autonomiei organizatiilor judetene a generat o slabire a capacitatii de coordonare a partidului. In realitate liderii judeteni, desi mai putin controlati de la centru, au devenit un simplu mecanism de validarea unor decizii luate la varful partidului in grupuri informale de decizie.

Ascensiunea politica in partid si selectia noii elite politice a fost de multe ori bazata pe un fenomen de mercantilizare a partidului, potenta financiara devenind un criteriu cheie.

Sistemul bine articulat de organizare si mobilizare a partidului, care reprezenta in trecut unul din atuurile importante ale PSD a fost neglijat.

De cele mai multe ori reforma a fost condusa si conceputa in functie de opinii si solutii sugerate de exponentii de dreapta ai societatii civile.

2. Reforma doctrinei
Din punct de vedere doctrinar PSD si-a pierdut din identitate si forta. Demersul doctrinar a fost considerat lipsit de importanta. In multe momente s-a mizat pe strategia dezideologizarii. Partidul a oscilat continuu intre stanga si dreapta.

A aparut tendinta substituirii discursului doctrinar cu unul orientat excesiv imagologic. Mesajele electorale conjuncturale si ideile de program de guvernare amalgamate au generat mai curand confuzie in electorat si sentimentul ca partidul a parasit principiile stangii.

Spre deosebire de PDL, care a intarit caracterul sau doctrinar si a accentuat in discursul sau public optiunea pentru valorile si solutiile politice de dreapta, PSD a dat senzatia ca se detaseaza de propria sa familie ideologica si ca isi cauta o pozitionare mai curand spre dreapta. Aceasta alunecare spre dreapta a fost conturata si mai puternic de incercarea de a prelua in discursul PSD temele si modalitatile de abordare specifice in primul rand PDL, a rezultat o forma de mimetism al discursului politic care a diminuat credibilitatea partidului in cadrul dezbaterii publice. Cooperarea cu PNL in proiectul Johanis si, apoi, in turul doi al alegerilor prezidentiale a adus noi accente de dreapta in discursul public al PSD. Acest compromis a diminuat in realitate credibilitatea ofertei candidatului PSD, fiind perceput de electorat ca artificial si conjunctural.

3. Criza de imagine si de credibilitate
In 2004, PSD a castigat alegerile parlamentare, dar nu si guvernarea. Aceasta a fost consecinta directa a pierderii alegerilor prezidentiale de catre Adrian Nastase. Victoria lui Traian Basescu, la limita, in turul doi, s-a petrecut pe fundalul unei profunde erodari a imaginii publice a PSD. Pe de-o parte, partidul era considerat inca criptocomunist, iar pe de alta parte, dobandise imaginea de partid stat, care ofera imunitate coruptiei politice la varf. Aceste clisee bine sustinute mediatic au acoperit cu desavarsire performantele guvernarii si au condamnat partidul la o dificila izolare politica in opozitie.

Reactia fireasca a fost un demers de reconstructie a imaginii publice a PSD. S-a incercat schimbarea discursului, s-au adus in primul plan al scenei politice noi purtatori de imagine, precum si fel de fel de fantezii identitare, unele chiar hilare, cum au fost cea a furnicilor rosii sau cea a cocorilor PSD.

Efortul vizibil de cosmetizare a imaginii a fost mai curand de natura sa diminueze credibilitatea partidului, iar anumiti purtatori de mesaj au pus noi etichete penibile pe imaginea PSD.

Unele promisiuni electorale fanteziste si lipsa coerentei si consecventei demersului politic au mentinut la cote scazute credibilitatea partidului.

Rezultatul ultimelor alegeri arata ca PSD continua se afle in plina criza de imagine si credibilitate, noi etichete precum cea de partid al mogulilor se adauga peste stratul mai vechilor deficiente de imagine.

4. Strategia de schimbare a bazei electorale
Sesizand corect tendinta de diminuare a propriului bazin electoral PSD a incercat sa isi schimbe baza electorala. A fost vizat in primul rand electoratul urban si tanar, cu optiuni mai conturate spre dreapta. Aceasta strategie a fost sustinuta si de reforma doctrinara.

Rezultatul a fost mult sub asteptari. Noile bazine electorale au ramas in mare parte ostile PSD si, din nefericire, s-a pierdut, simultan, si o parte semnificativa a electoratului traditional de stanga, care s-a regasit mult mai bine in discursul populist al PDL.

Una din gravele deficiente ale PSD in aceasta perioada a fost ca nu a analizat corect si in profunzime dinamica electoratului si nu a reusit sa preintampine alunecarea unor largi categorii sociale, care sunt in mod firesc conectate stangii, spre oferta electorala a PDL si PNL.

PSD a ramas un partid al electoratului de stanga pasiv (pensionari cu pensii mici, tarani care traiesc din autoconsum, etc.) aflat, in special in perioadele de crestere economica, in continua tendinta de diminuare. Oferta noastra electorala, viziunea si proiectul politic nu au evoluat in ritmul societatii romanesti. Am ramas un partid definit de expresia „va dam”. Conceptul statului paternalist a ramas pentru PSD in centrul proiectului sau politic.

Categorii ample de electorat activ de stanga (angajati din mediul privat si din sectorul bugetar, mici intreprinzatori, fermieri orientati spre productia de piata, tineri plecati la munca in strainatate, etc.), care au reusit sa-si asigure un standard de viata rezonabil prin propriul lor efort si care doresc, mai curand, un stat care sa le protejeze statutul dobandit (locuri de munca, stabilitate economica, un mediu de afaceri prietenos, taxe si impozite reduse) si sa le ofere servicii publice de calitate, eficiente si usor accesibile nu s-au mai regasit in proiectul de societate propus de PSD. Tocmai acest electorat ofensat de ineficienta clasei politice (perceputa, in tot mai mare masura, ca o elita parazitara a societatii romanesti) si care aspira la un stat al bunei guvernari, de tip occidental, este cel care, fie s-a lasat sedus de conceptul reformei statului promovat de Traian Basescu, fie s-a regrupat in tot mai marele contingent al absenteistilor.

5. Aliantele politice
Pe masura ce forta sa electorala s-a diminuat PSD a fost nevoit sa caute solutii de construire a unei majoritati parlamentare la dreapta sa. In cinci ani au fost incercate, pe rand, toate formulele de alianta. Rezultatul a fost insa costisitor pentru partid. Treptat, PSD a ajuns sa se manifeste, sub conducerea lui Mircea Geoana & Co, ca un partid subaltern, nevoit sa se multumeasca cu un rol secundar in diferite formule de guvernare.

Costurile acestor aliante au fost platite electoral, atunci cand PSD a trebuit sa isi insuseasca costurile guvernarilor pe care le-a sustinut din parlament sau la care a participat.

Pierderea initiativei politice risca sa devina in continuare unul din pericolele majore pentru viitorul stangii in Romania.

Continuare:
Trei erori de tactica si strategie politica

DE CE N-A AJUNS PSD LA PUTERE (III)
ianuarie 14, 2010

ANALIZA GRESELILOR DIN ULTIMII CINCI ANI, CARE AU DUS PARTIDUL IN FATA CELUI DE-AL DOILEA CICLU SUCCESIV DE OPOZITIE

(continuare)

TREI ERORI DE TACTICA SI STRATEGIE POLITICA

1.    Debarcarea lui Adrian Nastase

Una din primele erori majore a fost facuta in martie 2006, cand, din dorinta de a diminua costurile de imagine pricinuite de acuzatiile de coruptie la adresa lui Adrian Nastase (la acea data presedinte executiv al PSD si presedintele Camerei Deputatilor), s-a decis suspendarea acestuia din conducerea partidului si cedarea presedintiei Camerei Deputatilor.

Desi la data respectiva s-a sperat intr-un efect pozitiv de imagine, in realitate PSD a pierdut atat din punct de vedere politic cat si din cel al imaginii publice.

Debarcarea lui Adrian Nastase a fost privita de electorat ca o recunoastere a coruptiei la varf din PSD, iar pierderea conducerii Camerei a diminuat mult capacitatea de control politic al puterii.

In partid s-a creat un dezechilibru si treptat lupta pentru putere s-a accentuat. Partidul a lasat imaginea unui partid dezbinat si gata de fractura.
Desi pe termen scurt a existat un anumit beneficiu de imagine, in timp acesta a fost anihilat de mentinerea acuzatiilor de coruptie la adresa PSD.

2. Suspendarea presedintelui
O a doua eroare majora a fost actiunea de suspendare a presedintelui Traian Basescu.

Actiunea a facut parte dintr-un complex strategic mai amplu care a avut ca efect scoaterea PDL de la guvernare si trecerea sa in opozitie.

O prima consecinta a fost ca PSD a fost nevoit pana la sfarsitul mandatului 2004-2008 sa sprijine, in mod netransparent, guvernul liberal, asumandu-si in acest mod importante costuri negative ale guvernarii si deschizand calea PDL de a se manifesta inaintea alegrilor ca principala forta a opozitiei.

Actiunea de suspendare a Presedintelui si esecul de la referendum au condus astfel la relansarea PDL si a lui Traian Basescu, care inainte de aceste evenimente se aflau in cea mai grava criza de credibilitate publica.

3. Managementul defectuos al aliantei cu PDL
O a treia eroare de strategie a fost managementul deficitar al aliantei de guvernare cu PDL. Negocierea inabila a portofoliilor ministeriale, continua oscilatie intre putere si opozitie, precum si acceptarea cu foarte putin timp inainte de iesirea de la guvernare a unor pachete legislative controversate au contribuit major la pierderea alegerilor prezidentiale.

LIPSA DE CONSECVENTA SI DE VIZIUNE POLITICA

Dupa cinci ani petrecuti in opozitie, PSD nu a reusit sa genereze un proiect politic bine articulat pe principiile stangii democratice. Lipsa de consecventa, numeroasele oscilatii si reorientari ale discursului si strategiei au dezorientat electoratul partidului.

In timp ce Traian Basescu si PDL propun o reforma a statului cu accente autoritare de dreapta, PSD nu a fost pregatit sa solicite electoratului sprijinul pentru un model social democrat al reformei societatii romanesti.

Am acceptat cu usurinta proiectul unui stat slab, fara functii de echilibru social, un stat cu un control parlamentar diminuat si cu o prevalenta exacerbata a functiei prezidentiale.

Pierderea initiativei politice pe frontul reformei economiei, institutiilor si societatii romanesti au diminuat impactul discursului nostru politic.

PSD TREBUIE SA REDEVINA NUMARUL UNU.

PSD este partidul care, din punct de vedere structural si doctrinar, reprezinta singura forta politica viabila a stangii progresiste din Romania. Forta acestui partid sta in numarul sau mare de militanti si simpatizanti, precum si in soliditatea structurilor sale teritoriale.

In ultimii ani, in ciuda numeroaselor erori de strategie ale actualei conduceri a partidului si a eforturilor tot mai sustinute ale adversarilor nostri politici de a ne destructura si marginaliza, am demonstrat, in special prin baza noastra de masa, prin organizatiile noastre din teritoriu, ca avem forta de a ne mobiliza si de a lupta pentru valorile stangii impotriva unei drepte, tot mai agresive si mai bine articulate, a carui exponent radical este astazi PDL.

PSD nu are si nu poate avea vocatia de a fi un partid de rangul doi in Romania.

Majoritatea cetatenilor nostri, la fel ca in oricare alt stat al Uniunii Europene, au aspiratii si nevoi ce impun proiecte politice de stanga. PSD are datoria sa fie expresia politica a acestei realitati sociale. Nici un alt partid din Romania nu are un potential electoral mai mare decat noi. Este timpul sa redobandim increderea si sprijinul acestor oameni. In perioada urmatoare, marea provocare pentru PSD este tocmai readucerea in spatiul sau politic a electoratul activ de stanga. Altfel, procesul de erodare a bazei noastre electorale se va amplifica si revenirea la putere nu se va mai putea face decat in conditia de partid cu statut secundar.

Viitorul Congres trebuie sa scoata in evidenta cu claritate si pregnanta identitatea noastra de stanga. Este nevoie de o noua viziune politica, de un nou mod de abordare a actului guvernarii si de o noua echipa de conducere a partidului.

Greselile facute de Geoana & co in anul electoral 2009
ianuarie 12, 2010

Da, este vremea analizelor. Da, membrii PSD din teritoriu, care s-au batut cum au stiut ei mai bine ca sa-l scoata pe Mircea Geoana presedinte, merita niste explicatii. Clare si la obiect. Ca sa inteleaga de ce, totusi, s-au pierdut alegerile. De ce trebuie sa mai stam inca nu stiu cati ani in opozitie. PSD este un partid serios si mult prea important ca sa inghita explicatii de genul “am pierdut din cauza flacarii violete”. Sau “am pierdut din cauza fraudarii alegerilor, a norocului chior al lui Traian Basescu, a buletinului meteo, a modului in care s-au aliniat planetele in seara dezbaterii finale si a textelor de pe blogul lui Miron Mitrea”. Acestea sunt justificarile hrebenciucilor. Nu analiza lucida a infrangerii.

Da, membrii PSD din teritoriu, care s-au batut cum au stiut ei mai bine ca sa-l scoata pe Mircea Geoana presedinte, trebuie sa stie unde s-a gresit si ce se va intampla cu acest partid in continuare. Ei trebuie sa stie ca nu suntem un partid de rangul doi, ci un partid puternic, care s-a manifestat ca un partid de rangul doi din cauza unei conduceri incompetente. Ei trebuie sa stie ca masura puterii PSD o dau ei, membrii si simpatizantii din teritoriu, si nu Mircea Geoana si echipa lui.

Si totusi, de ce a pierdut Mircea Geoana alegerile pe care el spune ca le-a castigat? Alegerile prezidentiale din 2009 au fost pierdute din cauza a cel putin douasprezece greseli mari facute de Geoana & co. pe parcursul unui an de zile. Intr-o ordine care nu tine cont de importanta, ci mai degraba de cronologie, acestea sunt:

1. Geoana si echipa lui au gresit cand, la negocierile cu PD-L pentru formarea guvernului, au refuzat Ministerul de Finante. Romania ar fi avut de castigat daca, intr-un an de criza, l-ar fi avut pe Mihai Tanasescu sef la finante. Iar imaginea PSD de partid responsabil si de partid al profesionistilor s-ar fi consolidat.

2. Geoana & co. au gresit cand s-au incapatanat sa ia Ministerul de Interne. Dorinta expresa a hrebenciucilor de a controla neaparat “doi s’un sfert”, serviciul secret al Internelor, a dus la schimbarea, intr-un interval foarte scurt, a doi ministri de interne. Scandalul iscat de aceste schimbari a aruncat asupra PSD imaginea de partid neserios, manat de interese obscure si nu de dorinta de a guverna in folosul cetatenilor.

3. Modul nedemocratic si discretionar in care Geoana si echipa lui au impartit functii si au impus oameni la conducerea unor filiale din tara a fost o alta greseala majora. Respectivele decizii au marit neincrederea celor din teritoriu in justetea hotararilor luate la centru si au sporit teama si nemultumirea in mai multe organizatii. La acestea se adauga modul abuziv in care Geoana & co. au decis excluderea unor oameni din PSD.

4. Geoana si echipa lui au gresit prin felul in care au scos PSD de la guvernare. Deoarece totul a pornit de la demiterea lui Dan Nica din fruntea Ministerului de Interne, multi oameni au inteles ca partidul se cramponeaza de un om si de o functie. Si asta chiar daca PSD avea dreptate. Decizia corecta era sa plecam din guvern mai devreme, cand acesta isi asumase raspunderea pe niste legi capitale pentru o buna parte dintre alegatori, cum au fost legea salarizarii unice si legile educatiei. Atunci s-a amanat iesirea de la guvernare, pentru ca hrebenciucilor le era foarte greu sa renunte la “doi s’un sfert”.

5. Geoana si echipa lui au gresit axandu-si campania preelectorala pe o singura idee: atacarea lui Traian Basescu. Nu s-a vorbit nimic despre solutia Geoana. Ideea castigatoare, cea cu Johannis premier, a venit, pana la urma, de la PNL. Dar faptul ca solutia minune n-am gasit-o noi, a facut ca Geoana & co. sa se comporte in permanenta indatoritor fata de liberali. Nu PSD a fost perceput ca motor al coalitiei, ci PNL. Asa cum Crin Antonescu a fost motorul in campania lui Mircea Geoana. Numai mobilizarea pesedistilor din teritoriu in turul intai a facut ca Geoana sa ajunga in finala cu Basescu.

6. Geoana & co. au gresit folosind-ul cu obstinatie pe Marian Vanghelie ca portavoce a partidului, desi Mircea Geoana stia inca de la alegerile locale ca “primarul de la cinci” nu se bucura de simpatie nici macar in randul majoritatii organizatiilor PSD, daramite in randul alegatorilor din toata tara.

7. Mircea Geoana a gresit numind-ul pe Viorel Hrebenciuc sef al campaniei pentru prezidentiale. Nici o idee castigatoare n-a avut Hrebenciuc, s-a tinut de vesnicele lui combinatii (vezi dezbaterea candidatilor din turul intai, cand a reusit sa-i coalizeze impotriva lui Geoana pe Basescu, Antonescu si Oprescu). In plus, nici flacara violeta n-a tinut cu el.

8. Geoana & co. au gresit grav prin faptul ca au pierdut controlul propriei campanii electorale. Cel mai bun exemplu in acest sens este folosirea filmuletului cu Basescu lovind un copil. Felul in care a fost lansat filmuletul (l-a anuntat Dinu Patriciu), repetarea lui pana la saturatie, dubiile legate de autenticitatea lui au facut sa aiba un efect contrar celui scontat. Confruntarea a fost mutata in zona emotionala, unde Traian Basescu era specialist. Prea multi sefi-sfatuitori sau sfatuitori-sefi a avut Mircea Geoana. Din dorinta fiecaruia dintre ei de a fi EL cel care ii da lovitura mortala lui Basescu, s-au calcat efectiv pe picioare.

9. Vizita de la Timisoara este prima dintre greselile fatale a lui Mircea Geoana din ultima saptamana a campaniei pentru turul doi. Nu poti sa te duci la Timisoara, intr-un loc simbolic al Revolutiei Romane, fara sa iei in calcul ca intri intr-o zona extrem de sensibila la legaturile unora dintre liderii nostri cu trecutul. Rezultatul? Am reusit sa-i enervam pe multi dintre alegatorii traditionali ai dreptei care hotarasera sa nu iasa la vot si sa-i mobilizam in favoarea lui Basescu.

10. A doua greseala fatala a lui Mircea Geoana din ultima saptamana de campanie a fost vizita nocturna la Sorin Ovidiu Vantu. Cum poti sa faci asa o greseala cand stii ca tema favorita a lui Traian Basescu este legatura ta cu “mogulii”? Cand stii ca Basescu se straduieste sa demonstreze ca esti subordonat “mogulilor”, tu te duci in miez de noapte la unul dintre ei acasa. Cum poti sa-i furnizezi asemenea munitie contracandidatului tau? Nu poti sa fii sef de partid, politician care vrea sa devina seful statului si sa faci astfel de gafe.

11. A treia greseala fatala din ultima saptamana de campanie a fost hotararea lui Geoana si a echipei sale de a participa la o singura dezbatere cu Basescu. Aceasta decizie a facut ca toata atentia publicului sa se concentreze pe confruntarea unica dintre cei doi candidati. Tot ce s-a spus acolo a capatat importanta sporita. Si asta chiar daca si un incepator intr-ale campaniei electorale stia ca Traian Basescu este mai bun la confruntarile directe. Fiind singura dezbatere, Mircea Geoana nu a mai putut sa recupereze.

12. In sfarsit, a patra greseala fatala din ultima saptamana de campanie a fost prestatia slaba a lui Mircea Geoana de la dezbaterea finala. Stiind ca era singura confruntare, candidatul Geoana trebuia sa fie mult mai bine pregatit pentru a specula slabiciunile lui Basescu si pentru a face fata atacurilor acestuia. Mircea Geoana trebuia sa fie mai stapan pe el, tinand cont ca intra in avantaj in dezbatere si avea doua sanse din trei: fie sa castige confruntarea cu Traian Basescu, fie sa fie egal cu el.

P.S. Pentru ca tot am vorbit de alegerile prezidentiale, vreau sa lamuresc o data pentru totdeauna o acuzatie pe care Mircea Geoana si ai lui mi-o tot aduc in ultima vreme, si anume ca nu m-am implicat in campania electorala din 2009. Cum sa ma implic daca, imediat dupa ce am castigat alegerile locale si parlamentale din 2008, Geoana & co. m-au trimis la odihna? Ce voiati sa fac, sa sparg usa biroului in care se adunau Hrebenciuc si echipa? Lui Mircea Geoana i-am spus pe tot parcursul anului 2009 care cred eu ca sunt solutiile bune pentru partid. I-am spus-o ori de cate ori l-am prins la sedintele de grup de la Senat, de fata cu toti senatorii partidului. A, ca el n-a vrut sa tina cont de sfaturile mele, ca a crezut mai mult in flacara violeta a lui Hrebenciuc, este decizia lui de mare barbat politic.

Partidul pres, partidul balama si partidul scut
decembrie 21, 2009

Situatia politica din Romania incepe sa se clarifice cat de cat. Asistam cu totii la instaurarea unei puteri de dreapta cu PD-L pe post de pilon principal. Asadar, criza politica este pe cale sa se rezolve. Din pacate, nu intr-un mod favorabil noua, pesedistilor. Cat priveste criza economica, de aceasta inca nu s-a apucat nimeni serios.

PSD ar fi putut, ca partid cu multi oameni competenti printre membrii sai, sa puna umarul la depasirea situatiei economice dificile in care se afla Romania. Si cred ca acesta ar fi trebuit sa fie un motiv serios de discutie in interiorul partidului, daca plecam de la convingerea ca interesul national si interesul alegatorilor de centru stanga ar trebui sa primeze interesului politic al unei echipe de conducere.

Posibilitatea ca Marian Sarbu (pe care il consider cel mai bun specialist in problemele de munca pe care il are Romania astazi) sa fie numit ministru in noul guvern Boc a fost eliminata de votul Comitetului Executiv si cred ca, politic, este bine asa. Dar modul in care a fost abordata aceasta problema de unii lideri ai partidului ma ingrijoreaza.

Modul razboinic in care a fost comentata declaratia lui Marian Sarbu, care a spus ca accepta sa faca parte din guvern daca partidul e de acord, arata ca inca nu suntem in stare sa depasim retorica electorala. Faptul ca incercarea de a face si in Roamania ceea ce Barack Obama a facut in SUA sau Nicolas Sarkozy a facut in Franta (cand au cooptat in guvern oameni din opozitie) a fost intampinata cu arma la ochi de conducerea PSD, nu poate duce la o detensionare a situatiei.

Eu cred ca situatia de acum din Romania ne obliga pe toti sa ne decuplam de la starea de lupta permanenta in care suntem de un an incoace. Trebuie sa luam o pauza si sa lasam tara sa respire putin. Trebuie sa ne dam si noua, pesedistilor, ragazul si linistea pentru a construi un PSD modern, democratic, subordonat interesului national, solidar, profesionist si deschis.

Sunt total de acord cu ceea ce scria recent un coleg de blogarit, ca trebuie sa ne unim fortele pentru ca despre PSD sa nu se mai poata spune ca este partidul pres. Sau partidul balama. Sau, as mai adauga eu, partidul scut. Scut in jurul unuia sau altuia. Trebuie sa ne recastigam demnitatea ca partid, pentru ca pesedistii din teritoriu sunt oameni demni. Chiar daca unii din conducerea centrala au cam uitat acest lucru.

P.S. Faptul ca unii, facand foarte multa politica la centru, au uitat notiunea de demnitate, imi aminteste de un episod trait pe propria piele. Atunci cand am demisionat din Parlament pentru a putea fi cercetat de DNA, nici macar un pesedist din tara nu m-a sunat sa imi spuna ca nu e bine ce-am facut. In schimb, au fost destui dintre pesedistii de la centru care m-au dojenit, ba chiar mi-au reprosat acest gest.

Atac marsav al adversarilor PSD
noiembrie 19, 2009

In ultimele zile, in cateva judete din tara, au fost imprastiate mai multe afise si flyere de culoare rosie, cu sigla PSD si poza mea. In acestea, se foloseste pozitia mea critica la adresa gruparii Hrebenciuc pentru a se induce ideea ca eu nu le recomand alegatorilor sa-l voteze pe candidatul PSD la alegerile prezidentiale. Vreau sa declar foarte ferm ca nu am absolut nici o legatura cu aceste materiale. Ele au fost create, produse si raspandite de reprezentantii adversarilor lui Mircea Geoana, care se lupta cu sanse sa intre in turul doi al alegerilor prezidentiale.
Somez echipele de campanie ale PDL si PNL sa inceteze aceste atacuri marsave, care nu fac cinste candidatilor lor. Nici nu vreau sa ma gandesc ca asemenea atacuri ticaloase ar putea veni din alta parte decat din afara PSD. Am spus-o si o repet cat se poate de clar: in alegerile prezidentiale il sprijin pe Mircea Geoana, candidatul Partidului Social Democrat.

Scrisoare catre pesedisti
octombrie 12, 2009

Minciunile despre mine au depasit, in ultimele zile, orice limita. Indivizi care, prin simpla aparitie la tv, ii fac rau partidului isi permit sa arunce cu noroi peste activitatea mea ca membru PSD. Peste campaniile electorale pe care le-am condus si le-am castigat pentru partid. Indivizi care, cum deschid gura, mai scad cu cateva procente sansele candidatului PSD la alegerile prezidentiale spun despre mine ca sunt unealta PD-L. Ei, care au supus partidul grupului lor de interese, au tupeul sa spuna ca, daca ii atac pe ei, atac imaginea partidului.

Aflati in pana de strategii de campanie care sa-i mareasca sansele lui Mircea Geoana la alegeri, Hrebenciuc si grupul sau de interese cauta pe cineva pe care sa dea vina. Si m-au gasit pe mine. Asa ca si-au canalizat energiile ca sa raspandeasca ideea ca sunt ba omul lui Basescu, ba omul lui Oprescu. Ba, mai nou, ca sunt si omul lui Basescu, si al lui Oprescu, in acelasi timp, si ca fac jocurile acestora in detrimentul candidatulu PSD, Mircea Geoana. O minciuna atat de hilara incat ma face sa ma gandesc ca si lui Hrebenciuc poate sa-i dauneze o perioada prea lunga de timp petrecuta in preajma lui Vanghelie.

Eu nu sunt omul lui Basescu. Nici al lui Oprescu. Sunt pesedist si il voi sustine pe candidatul PSD la presedintie, chiar daca hrebenciucii se lupta din rasputeri sa ma dea afara din partid. Stiu ca grupul Hrebenciuc-Vanghelie nu reprezinta PSD. Cele intamplate intre alegerile locale si parlamentare din 2008, m-au facut sa inteleg ca hrebenciucii au o agenda proprie care nu tine cont de agenda partidului. Ceea ce a urmat dupa alegerile parlamentare, la negocierile pentru formarea guvernului cu PD-L, mi-a intarit aceasta convingere.

Fara sa tina cont ca interesul PSD era sa contribuie la o buna guvernare in vreme de criza pentru a le arata romanilor ca suntem un partid serios si responsabil, grupul Hrebenciuc-Vanghelie a avut un singur obiectiv major: sa ia Ministerul de Interne ca sa puna mana pe “doi s’un sfert”. N-a contat ca PSD putea sa dea tarii cel mai bun ministru de finante sau cel mai bun ministru al economiei. Ei doreau doar sa-si plaseze oamenii la Interne. Din cauza asta, partidul a trecut prin momente penibile, care i-au afectat mult imaginea: a schimbat, in numai doua luni, doi ministri de interne. Si a intrat in fundatura care, in final, a dus la retragerea de la guvernare.

Aceste lucruri le-am spus si le-am scris pe blog inca din februarie 2009. Inca de atunci, cand eram departe de alegerile prezidentiale, am vorbit despre grupul Hrebenciuc-Vanghelie si despre cat rau face acesta partidului. Am spus, inca de atunci, ce pericole ne pasc. Asa ca aiurerile pe care le-a spus Hrebenciuc deunazi, cum ca am preluat ideea cu grupul Hrebenciuc-Vanghelie de la PD-L si ca, in consecinta, sunt unealta PD-L, nu stau in picioare.

Nu sunt unealta nimanui, nu fac jocul altor partide si nu plec din partidul meu oricate sicane imi fac cei care vor sa transforme PSD intr-o anexa a grupului lor de interese. N-am lucrat si nu voi lucra niciodata impotriva intereselor partidului, asa cum fac cei care ma acuza astazi. Ii rog pe toti pesedistii care au semne de intrebare referitoare la pozitia mea sa considere aceste randuri drept o declaratie ferma, pe care n-o sa mi-o modific, indiferent care va fi contextul politic.