Sunt foarte trist. Prietenul si colegul meu Marian Sarbu a anuntat ca paraseste PSD dupa 16 ani de activitate neintrerupta in acest partid. Este pentru prima oara, in cariera mea de om politic, cand imi gasesc foarte greu cuvintele. Dincolo de a-mi fi prieten, Marian este unul dintre putinii lideri de stanga autentici din Romania, este un simbol pentru PSD. Cei care spun ca plecarea lui nu e mare lucru habar n-au ce inseamna politica de stanga, habar n-au ce inseamna social-democratie. Iar cei care timp de un an si jumatate s-au uitat la lupta mea cu Geoana si fie m-au criticat, fie au tacut academic sa se uite acum unde au adus partidul. N-au nici o remuscare pentru situatia critica in care a ajuns astazi PSD?
PSD pierde un simbol
februarie 26, 2010
Greselile facute de Geoana & co in anul electoral 2009
ianuarie 12, 2010
Da, este vremea analizelor. Da, membrii PSD din teritoriu, care s-au batut cum au stiut ei mai bine ca sa-l scoata pe Mircea Geoana presedinte, merita niste explicatii. Clare si la obiect. Ca sa inteleaga de ce, totusi, s-au pierdut alegerile. De ce trebuie sa mai stam inca nu stiu cati ani in opozitie. PSD este un partid serios si mult prea important ca sa inghita explicatii de genul “am pierdut din cauza flacarii violete”. Sau “am pierdut din cauza fraudarii alegerilor, a norocului chior al lui Traian Basescu, a buletinului meteo, a modului in care s-au aliniat planetele in seara dezbaterii finale si a textelor de pe blogul lui Miron Mitrea”. Acestea sunt justificarile hrebenciucilor. Nu analiza lucida a infrangerii.
Da, membrii PSD din teritoriu, care s-au batut cum au stiut ei mai bine ca sa-l scoata pe Mircea Geoana presedinte, trebuie sa stie unde s-a gresit si ce se va intampla cu acest partid in continuare. Ei trebuie sa stie ca nu suntem un partid de rangul doi, ci un partid puternic, care s-a manifestat ca un partid de rangul doi din cauza unei conduceri incompetente. Ei trebuie sa stie ca masura puterii PSD o dau ei, membrii si simpatizantii din teritoriu, si nu Mircea Geoana si echipa lui.
Si totusi, de ce a pierdut Mircea Geoana alegerile pe care el spune ca le-a castigat? Alegerile prezidentiale din 2009 au fost pierdute din cauza a cel putin douasprezece greseli mari facute de Geoana & co. pe parcursul unui an de zile. Intr-o ordine care nu tine cont de importanta, ci mai degraba de cronologie, acestea sunt:
1. Geoana si echipa lui au gresit cand, la negocierile cu PD-L pentru formarea guvernului, au refuzat Ministerul de Finante. Romania ar fi avut de castigat daca, intr-un an de criza, l-ar fi avut pe Mihai Tanasescu sef la finante. Iar imaginea PSD de partid responsabil si de partid al profesionistilor s-ar fi consolidat.
2. Geoana & co. au gresit cand s-au incapatanat sa ia Ministerul de Interne. Dorinta expresa a hrebenciucilor de a controla neaparat “doi s’un sfert”, serviciul secret al Internelor, a dus la schimbarea, intr-un interval foarte scurt, a doi ministri de interne. Scandalul iscat de aceste schimbari a aruncat asupra PSD imaginea de partid neserios, manat de interese obscure si nu de dorinta de a guverna in folosul cetatenilor.
3. Modul nedemocratic si discretionar in care Geoana si echipa lui au impartit functii si au impus oameni la conducerea unor filiale din tara a fost o alta greseala majora. Respectivele decizii au marit neincrederea celor din teritoriu in justetea hotararilor luate la centru si au sporit teama si nemultumirea in mai multe organizatii. La acestea se adauga modul abuziv in care Geoana & co. au decis excluderea unor oameni din PSD.
4. Geoana si echipa lui au gresit prin felul in care au scos PSD de la guvernare. Deoarece totul a pornit de la demiterea lui Dan Nica din fruntea Ministerului de Interne, multi oameni au inteles ca partidul se cramponeaza de un om si de o functie. Si asta chiar daca PSD avea dreptate. Decizia corecta era sa plecam din guvern mai devreme, cand acesta isi asumase raspunderea pe niste legi capitale pentru o buna parte dintre alegatori, cum au fost legea salarizarii unice si legile educatiei. Atunci s-a amanat iesirea de la guvernare, pentru ca hrebenciucilor le era foarte greu sa renunte la “doi s’un sfert”.
5. Geoana si echipa lui au gresit axandu-si campania preelectorala pe o singura idee: atacarea lui Traian Basescu. Nu s-a vorbit nimic despre solutia Geoana. Ideea castigatoare, cea cu Johannis premier, a venit, pana la urma, de la PNL. Dar faptul ca solutia minune n-am gasit-o noi, a facut ca Geoana & co. sa se comporte in permanenta indatoritor fata de liberali. Nu PSD a fost perceput ca motor al coalitiei, ci PNL. Asa cum Crin Antonescu a fost motorul in campania lui Mircea Geoana. Numai mobilizarea pesedistilor din teritoriu in turul intai a facut ca Geoana sa ajunga in finala cu Basescu.
6. Geoana & co. au gresit folosind-ul cu obstinatie pe Marian Vanghelie ca portavoce a partidului, desi Mircea Geoana stia inca de la alegerile locale ca “primarul de la cinci” nu se bucura de simpatie nici macar in randul majoritatii organizatiilor PSD, daramite in randul alegatorilor din toata tara.
7. Mircea Geoana a gresit numind-ul pe Viorel Hrebenciuc sef al campaniei pentru prezidentiale. Nici o idee castigatoare n-a avut Hrebenciuc, s-a tinut de vesnicele lui combinatii (vezi dezbaterea candidatilor din turul intai, cand a reusit sa-i coalizeze impotriva lui Geoana pe Basescu, Antonescu si Oprescu). In plus, nici flacara violeta n-a tinut cu el.
8. Geoana & co. au gresit grav prin faptul ca au pierdut controlul propriei campanii electorale. Cel mai bun exemplu in acest sens este folosirea filmuletului cu Basescu lovind un copil. Felul in care a fost lansat filmuletul (l-a anuntat Dinu Patriciu), repetarea lui pana la saturatie, dubiile legate de autenticitatea lui au facut sa aiba un efect contrar celui scontat. Confruntarea a fost mutata in zona emotionala, unde Traian Basescu era specialist. Prea multi sefi-sfatuitori sau sfatuitori-sefi a avut Mircea Geoana. Din dorinta fiecaruia dintre ei de a fi EL cel care ii da lovitura mortala lui Basescu, s-au calcat efectiv pe picioare.
9. Vizita de la Timisoara este prima dintre greselile fatale a lui Mircea Geoana din ultima saptamana a campaniei pentru turul doi. Nu poti sa te duci la Timisoara, intr-un loc simbolic al Revolutiei Romane, fara sa iei in calcul ca intri intr-o zona extrem de sensibila la legaturile unora dintre liderii nostri cu trecutul. Rezultatul? Am reusit sa-i enervam pe multi dintre alegatorii traditionali ai dreptei care hotarasera sa nu iasa la vot si sa-i mobilizam in favoarea lui Basescu.
10. A doua greseala fatala a lui Mircea Geoana din ultima saptamana de campanie a fost vizita nocturna la Sorin Ovidiu Vantu. Cum poti sa faci asa o greseala cand stii ca tema favorita a lui Traian Basescu este legatura ta cu “mogulii”? Cand stii ca Basescu se straduieste sa demonstreze ca esti subordonat “mogulilor”, tu te duci in miez de noapte la unul dintre ei acasa. Cum poti sa-i furnizezi asemenea munitie contracandidatului tau? Nu poti sa fii sef de partid, politician care vrea sa devina seful statului si sa faci astfel de gafe.
11. A treia greseala fatala din ultima saptamana de campanie a fost hotararea lui Geoana si a echipei sale de a participa la o singura dezbatere cu Basescu. Aceasta decizie a facut ca toata atentia publicului sa se concentreze pe confruntarea unica dintre cei doi candidati. Tot ce s-a spus acolo a capatat importanta sporita. Si asta chiar daca si un incepator intr-ale campaniei electorale stia ca Traian Basescu este mai bun la confruntarile directe. Fiind singura dezbatere, Mircea Geoana nu a mai putut sa recupereze.
12. In sfarsit, a patra greseala fatala din ultima saptamana de campanie a fost prestatia slaba a lui Mircea Geoana de la dezbaterea finala. Stiind ca era singura confruntare, candidatul Geoana trebuia sa fie mult mai bine pregatit pentru a specula slabiciunile lui Basescu si pentru a face fata atacurilor acestuia. Mircea Geoana trebuia sa fie mai stapan pe el, tinand cont ca intra in avantaj in dezbatere si avea doua sanse din trei: fie sa castige confruntarea cu Traian Basescu, fie sa fie egal cu el.
P.S. Pentru ca tot am vorbit de alegerile prezidentiale, vreau sa lamuresc o data pentru totdeauna o acuzatie pe care Mircea Geoana si ai lui mi-o tot aduc in ultima vreme, si anume ca nu m-am implicat in campania electorala din 2009. Cum sa ma implic daca, imediat dupa ce am castigat alegerile locale si parlamentale din 2008, Geoana & co. m-au trimis la odihna? Ce voiati sa fac, sa sparg usa biroului in care se adunau Hrebenciuc si echipa? Lui Mircea Geoana i-am spus pe tot parcursul anului 2009 care cred eu ca sunt solutiile bune pentru partid. I-am spus-o ori de cate ori l-am prins la sedintele de grup de la Senat, de fata cu toti senatorii partidului. A, ca el n-a vrut sa tina cont de sfaturile mele, ca a crezut mai mult in flacara violeta a lui Hrebenciuc, este decizia lui de mare barbat politic.
Partidul pres, partidul balama si partidul scut
decembrie 21, 2009
Situatia politica din Romania incepe sa se clarifice cat de cat. Asistam cu totii la instaurarea unei puteri de dreapta cu PD-L pe post de pilon principal. Asadar, criza politica este pe cale sa se rezolve. Din pacate, nu intr-un mod favorabil noua, pesedistilor. Cat priveste criza economica, de aceasta inca nu s-a apucat nimeni serios.
PSD ar fi putut, ca partid cu multi oameni competenti printre membrii sai, sa puna umarul la depasirea situatiei economice dificile in care se afla Romania. Si cred ca acesta ar fi trebuit sa fie un motiv serios de discutie in interiorul partidului, daca plecam de la convingerea ca interesul national si interesul alegatorilor de centru stanga ar trebui sa primeze interesului politic al unei echipe de conducere.
Posibilitatea ca Marian Sarbu (pe care il consider cel mai bun specialist in problemele de munca pe care il are Romania astazi) sa fie numit ministru in noul guvern Boc a fost eliminata de votul Comitetului Executiv si cred ca, politic, este bine asa. Dar modul in care a fost abordata aceasta problema de unii lideri ai partidului ma ingrijoreaza.
Modul razboinic in care a fost comentata declaratia lui Marian Sarbu, care a spus ca accepta sa faca parte din guvern daca partidul e de acord, arata ca inca nu suntem in stare sa depasim retorica electorala. Faptul ca incercarea de a face si in Roamania ceea ce Barack Obama a facut in SUA sau Nicolas Sarkozy a facut in Franta (cand au cooptat in guvern oameni din opozitie) a fost intampinata cu arma la ochi de conducerea PSD, nu poate duce la o detensionare a situatiei.
Eu cred ca situatia de acum din Romania ne obliga pe toti sa ne decuplam de la starea de lupta permanenta in care suntem de un an incoace. Trebuie sa luam o pauza si sa lasam tara sa respire putin. Trebuie sa ne dam si noua, pesedistilor, ragazul si linistea pentru a construi un PSD modern, democratic, subordonat interesului national, solidar, profesionist si deschis.
Sunt total de acord cu ceea ce scria recent un coleg de blogarit, ca trebuie sa ne unim fortele pentru ca despre PSD sa nu se mai poata spune ca este partidul pres. Sau partidul balama. Sau, as mai adauga eu, partidul scut. Scut in jurul unuia sau altuia. Trebuie sa ne recastigam demnitatea ca partid, pentru ca pesedistii din teritoriu sunt oameni demni. Chiar daca unii din conducerea centrala au cam uitat acest lucru.
P.S. Faptul ca unii, facand foarte multa politica la centru, au uitat notiunea de demnitate, imi aminteste de un episod trait pe propria piele. Atunci cand am demisionat din Parlament pentru a putea fi cercetat de DNA, nici macar un pesedist din tara nu m-a sunat sa imi spuna ca nu e bine ce-am facut. In schimb, au fost destui dintre pesedistii de la centru care m-au dojenit, ba chiar mi-au reprosat acest gest.
Grupul Hrebenciuc loveste cu dosare
iulie 6, 2009
De cateva luni de zile stiu ca anumiti procurori din DNA se dau peste cap ca sa-mi fabrice noi dosare. Mai exact, din clipa in care am inceput sa scriu pe blog despre adevaratii lor sefi, adunati in grupul al carui exponent este Viorel Hrebenciuc, si de cand am anuntat ca vreau sa candidez la sefia PSD. In prima faza, membrii grupului mi-au trimis mesaje ca sa ma convinga sa renunt, apoi, cand au vazut ca nu renunt, au trecut la amenintari. Hrebenciuc a fost primul, spunand la o emisiune tv ca n-ar vrea sa fie in pielea mea. L-a urmat, din pacate, Mircea Geoana, care a precizat, in fata ziaristilor, ca o sa am probleme. Am spus “din pacate”, pentru ca, desi a pornit ca un lider care parea sa fie dedicat partidului si social democratiei, Geoana a ajuns sa fie captivul grupului Hrebenciuc.
Din cine e format acest grup? Multa lume vorbeste despre el, dar toti se feresc s-o spuna public. Grupul Hrebenciuc a aparut imediat dupa Revolutie si este format din fosti securisti, oameni ai fostelor servicii secrete cu puternice conexiuni in lumea politica, in lumea interlopa, in politie, in magistratura si in lumea afacerilor. Scopul grupului? Sa influenteze institutiile statului roman, sa controleze puterea si sa faca bani. In timp, datorita schimbarilor provocate de intrarea Romaniei in NATO si in UE, influenta grupului a mai scazut. Dar de disparut n-a disparut. Iar acum, profitand de criza economica, duce o batalie pe viata si pe moarte ca sa-si recapete influenta asupra statului roman. Nu-mi place sa ma joc cu vorbele, dar aceasta este situatia la ora actuala.
Eu, cum spuneam, sunt una dintre tintele lor preferate de cand am inceput sa vorbesc despre ei si mi-am anuntat candidatura la presedintia PSD. Stiam de atunci ce va urma. Acei procurori controlati de grupul Hrebenciuc s-au pus pe treaba. Si pentru ca demisia mea din parlamentul trecut i-a incurcat foarte mult, au inceput sa fabrice noi dosare. Dosare care au ca scop nu atat trimiterea mea in judecata, cat haituirea mea si distrugerea imaginii mele publice. Ceea ce se intampla in aceste zile este dovada clara a acestui fapt. Cand a izbucnit scandalul cu arestarea lui Necolaiciuc in Statele Unite, stiam ce o sa urmeze. S-a incercat pe toate caile legarea imaginii mele de “raul” zilei. Iar cum asta le-a reusit doar partial, pentru ca am iesit public si am explicat clar ca n-am legatura cu presupusele fapte ilegale ale lui Necolaiciuc, Hrebenciuc si grupul lui au trecut la etapa a doua: legarea mea de dosarele fostului sef de la CFR Infrastructura.
Nu conteaza daca sunt sau nu invinuit de ceva, important este sa se scrie in presa ca Mitrea e cercetat in dosarele lui Necolaiciuc. Procurorii controlati de grupul Hrebenciuc, pe care am ajuns sa-i cunosc foarte bine, au trecut si ei la treaba: au deschis un nou dosar (si probabil vor mai deschide atatea cate este nevoie) si au avut grija sa scape informatia in presa. Bineinteles ca vor spune ca fac aceste cercetari de mult si nu vor da nici un raspuns la intrebarea de ce taman acum au iesit cu ele pe piata. Iar asta nu va fi tot. Pentru ca nu ma potolesc si continuu sa-i atac pe Hrebenciuc si grupul lui, cam prin septembrie, vor cere Parlamentului avizul pentru o noua cercetare penala a mea. Ca sa-mi faca imaginea franjuri si sa faca uitat faptul ca anul trecut am demisionat din Parlament ca sa pot fi cercetat, tot intr-un dosar politic, ajuns, intre timp, in fata instantei.
In paralel cu aceste lucraturi, Hrebenciuc & co. vor lupta si sa ma dea afara din PSD. Deja au trecut la intimidarea tuturor celor apropiati mie, pentru a ma lipsi de sprijinul acestora. Ca e vorba de Madalin Voicu, Eugen Nicolicea, Marian Oprisan, Florin Iordache sau Radu Mazare, toti au fost luati in colimator si vanduti presei ca baieti rai, cu probleme. Pe Marian si pe Radu ii vor hartui nitel si cu magistratii pe care grupul Hrebenciuc ii controleaza, lasandu-i sa creada ca problemele le vin, de fapt, din alta parte. Vestea proasta pe care le-o dau, insa, lui Hrebenciuc si grupului sau este ca sunt pregatit pentru toate atacurile lor si ca nu ma las.
Grupul Hrebenciuc da acum batalia finala pentru a pune mana definitiv pe Partidul Social Democrat. Pe Ion Iliescu, omul care le tinea influenta departe de varful partidului, l-au marginalizat, ba chiar imi amintesc ca, la un moment dat, au pus problema excluderii lui din partid. Oamenii apropiati lui Ion Iliescu au fost indepartati unul cate unul din functii. Dintre cei ramasi, Marian Saniuta si Vasile Ion sunt primii pe lista neagra a lui Hrebenciuc. Adrian Nastase, fie ca ii place sa creada sau nu, este si el victima a grupului Hrebenciuc. Cateva din dosarele sale sunt opera procurorilor controlati de acest grup. Iar dorinta lui Adrian de a candida la presedintia PSD a determinat repunerea pe tapet a scandalului “dosarul lui Nastase blocat de Parlament”. Hrebenciuc stie foarte bine de ce cazul Nastase a fost amanat pentru la toamna, cand va fi prezentat drept motivul pentru care Romania nu va primi bani de la UE. Cat il priveste pe Mircea Geoana, nu mai redeschid subiectul. Pentru a nu scadea sansele candidatului partidului meu la alegerile prezidentiale din toamna nu pomenesc acum de ce Geoana a ajuns prizonierul grupului Hrebenciuc.
Curajul lui Mitrea nu a ajuns la final!
iunie 3, 2009
Nu mi-a placut niciodata sa fac un caz iesit din comun din anchetarea mea de catre DNA si din procesul meu de la Inalta Curte. Prin urmare nu as fi scris acest text daca intr-un ziar aparut miercuri, 3 iunie, nu as fi citit un titlu care m-a dezamagit. Pentru ca este tendentios si jignitor. “Curajul lui Mitrea a ajuns la final”, spune titlul respectiv, facand referire la faptul ca avocatii mei incearca sa intoarca dosarul la DNA pentru ca eu sa beneficiez din nou de imunitate parlamentara si sa nu pot fi anchetat. Asta dupa ce mi-am dat demisia din Parlamentul trecut tocmai pentru a lasa DNA sa-si faca treaba.
Si atunci niste “prieteni” s-au grabit sa spuna ca demisia mea este frectie la picior de lemn, ca oricum voi iesi din nou parlamentar si voi beneficia din nou de imunitate. Fara sa faca minimul efort sa se documenteze si sa afle ca noua imunitate nu putea afecta o ancheta deja inceputa. Dovada ca au fost rauvoitori este clara: ancheta a continuat si am fost trimis in judecata.
Acum, aceiasi “prieteni” sunt absolut convinsi ca demersurile avocatilor mei au un singur scop: ca eu sa beneficiez din nou de imunitate. De aceea vreau sa-i linistesc si sa le spun sa fie siguri de un lucru: curajul lui Mitrea nu a ajuns la final. Nu m-am ascuns si nu ma voi ascunde niciodata in spatele imunitatii parlamentare. Vreau ca procesul sa continue si sa se termine.
O demisie indelung comentata
septembrie 1, 2008
Demisia mea din Parlament a fost comentata in fel si chip.“Copie a demisiei lui Traian Basesescu de acum cativa ani”, “lovitura de imagine”, “frectie la picior de lemn”, “gest de campanie, electoral”, “act de curaj politic” au fost cateva dintre formulele cele mai folosite de presa in perioada care a urmat anuntului ca voi demisiona. Zilele viitoare, pe blog, voi comenta si eu aceste comentarii despre mine.
Miron Mitrea 